Impactul noilor măsuri fiscale asupra sectorului imobiliar industrial și comercial din România
România a fost recent martora introducerii unor noi măsuri fiscale, iar aceste schimbări sunt susceptibile să afecteze sectorul imobiliar industrial și comercial al țării. Aceste ajustări fiscale, introduse de guvern cu sprijinul președintelui Klaus Iohannis, se anticipează că vor avea consecințe profunde asupra companiilor de construcții și a altor afaceri care operează în acest sector.
Citiți mai multe despre asta în articolul din Turnu Sfatului:
Una dintre schimbările semnificative constă în impunerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri în cazul în care impozitul pe profit al unei companii este sub 16%. Această schimbare este concepută pentru a spori veniturile fiscale ale statului. Cu toate că intenția ar putea fi de a întări finanțele guvernamentale, ea va avea, în mod inevitabil, impact asupra afacerilor din sectorul imobiliar industrial și comercial. Se preconizează că companiile, inclusiv cele din industria construcțiilor, vor trebui să se confrunte cu o creștere de 10% a costurilor lor operaționale datorită acestor modificări fiscale.
În plus față de impozitul pe cifra de afaceri, o altă măsură mărește salariul minim în sectorul construcțiilor la aproximativ 4.600 de lei. Acest lucru, însoțit de introducerea contribuțiilor pentru asigurările de sănătate, urmărește să îmbunătățească condițiile de muncă pentru lucrătorii din construcții și să reducă munca la negru în sector. Cu toate acestea, aceste modificări vor duce la costuri mai ridicate ale forței de muncă pentru companiile din domeniul imobiliar industrial și comercial.
În plus, se înregistrează și o creștere de 10% a contribuțiilor sociale (CASS), afectând în continuare stabilitatea financiară a companiilor din sectorul construcțiilor și a industriei conexe. Acest lucru este așteptat să aibă un impact direct asupra structurii de costuri a proiectelor de construcții.
Până recent, impozitarea salariilor din construcții cu doar 10% părea insuficientă, mai ales în lumina necesității de a susține creșterea pensiilor. În plus, nu putem ignora faptul că sectorul construcțiilor implică și alte cheltuieli, nu doar cele legate de salarii, și, prin urmare, o creștere a CAS nu înseamnă neapărat o creștere identică a costurilor totale. De asemenea, este demn de menționat că o parte semnificativă a salariilor angajaților în aceste companii este formată din diurne, care sunt în totalitate scutite de contribuții.
Acest aspect ar putea schimba percepția asupra impactului real al noilor măsuri fiscale în sectorul construcțiilor. Dezbaterile în acest sens rămân deschise, iar nevoia de echitate fiscală este un subiect important în discuția despre viitorul economic al țării.
Iată câteva dintre schimbările fiscale adoptate ca urmare a ordonanței asumate de premierul Marcel Ciolacu și promulgate de președintele Klaus Iohannis:
- Microîntreprinderile plătesc un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri sub 60.000 de euro pe an. În cazul veniturilor care depășesc acest prag, impozitul crește la 3%.
- Companiile cu cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de lei, dar cu profitabilitate scăzută, sunt supuse unui impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri, cu excepții pentru anumite sectoare, cum ar fi industria energetică.
- Se introduce un impozit suplimentar (pe lângă impozitul pe profit) de 2% pentru bănci, valabil până în 2026, după care acest impozit suplimentar scade la 1%.
- Se impune un impozit suplimentar de 0,5% pentru marile companii din sectorul gazelor și petrolului.
- Se aplică taxe mai mari pentru produsele cu un conținut ridicat de zahăr. TVA-ul pentru produsele cu cel puțin 10 g de zahăr la fiecare 100 de grame crește de la 9% la 19%.
- Se elimină scutirea de impozite pentru profesioniștii din domeniul IT care câștigă peste 10.000 de lei lunar.
- Se introduc impozite speciale pentru clădirile rezidențiale cu o valoare de peste 2,5 milioane de lei și pentru mașinile al căror echivalent depășește 75.000 de euro.
- Plățile în numerar sunt limitate la un maxim de 2.000 de lei pe zi, cum ar fi plățile efectuate în magazinele de tip "cash and carry."
- Firmele cu datorii la stat nu mai pot fi dizolvate.
În timp ce guvernul își propune să abordeze dezechilibrele fiscale și să reducă deficitul bugetar, aceste măsuri vin într-un moment în care economia națională a României se află deja în declin. Lipsa de previzibilitate și planificare pentru aceste schimbări fiscale constituie o preocupare, în special pentru afacerile care au proiecte și contracte în desfășurare, deoarece aceste modificări pot genera o povară financiară neprevăzută.
În concluzie, noile măsuri fiscale introduse în România sunt așteptate să creeze provocări pentru sectorul imobiliar industrial și comercial, având un impact asupra costurilor de construcție și putând conduce la închiderea unor afaceri. Dezbaterile privind aceste schimbări evidențiază nevoia unei abordări echilibrate care să ia în considerare atât responsabilitatea fiscală, cât și stabilitatea economică a țării.